Cum ne-a obisnuit de fiecare data, cel mai mare motor de cautare isi schimba din nou pictograma  de inceput. Logoul de start de astazi este dedicat unui mare chimist. Google ne aduce aminte ca se implinesc 200 de ani de la nasterea lui Robert Bunsen. Germanul a fost primul care a explicat în mod ştiinţific în anul 1846 cum se formează un geysir.

Chimistul Bunsen s-a nascut în Gottingen, Germania. A avut o contributie deosebita in chimie, chimie organică si geologie. Robert Wilhelm Bunsen (31 martie 1811-16 august 1899) este coautor al inventarii lămpii cu gaz care îipoartă numele, pe baza unui proiect din 1855 al colegului său britanicMichael Faraday. Bunsen a ramas in istorie pentru descoperirea inventarea Bunsen, aducand astfel o serie de îmbunătăţiri esentiale la arzătoarele de laborator aflate deja în uz.

RobertBunsen a fost unul dintre profesorii de chimie cei mai influenti din perioada sa. Preda la Universităţile din Marburg, Breslau şiHeidelberg, precum şi la Şcoala Politehnică din Kassel. Unii dintre studentii săi cei mai ilustri sunt: Henry Roscoe, FriedrichBeilstein, John Tyndall, Edward Frankland (chimist care a descoperit valenţa atomilor) şi Dmitri Mendeleev (creatorul cedlebrului tabelul periodic al elementelor). 

In 1859, Robert Bunsen (foto dreapta) impreuna cu Gustav Robert Kirchhoffau (foto stanga) (1824-1887) au deschis o era noua in astronomie. Cei doi pun bazeleanalizei spectrale (spectroscopia) cu ajutorul căreia se pot demonstraproprietă?ile chimice specifice unor elemente care sunt supuse la o supraîncălzire. In forma sa cea mai simpla un spectroscop contine o sursa de lumina, un tub care duce la o prisma si la o mica luneta care permitea caracterizarea tuturor elementelor din natura. Cuajutorul acestei analize, Bunsen descoperă între anii 1860-1861, laolalta cu Kirchhoff, metalele alcaline cesiu şi rubidiu în apa minerală de la Bad Dürkheim.

Bunsen a fost primul care a explicat în mod ştiinţific în anul 1846 cum se formează un geysir. El a făcut următoarea experienţă numită Modelul-Geysircare consta dintr-o căldare, care comunica cu un tub de evacuare, apasuraîncălzită din căldare, izbucneşte violent prin tubul de evacuare avaporilor. Apa care erupe prin tub are o temperatură între 90 şi 100° C. Canalul de erupţie a geysirilor este mai lung ca şi tubul din modelulde experienţă, de aceea vaporii supraîncălziţi pe traiectul canaluluicondensează, astfel că la ieşire va fi un izvor termal.

Cu cât canalulde ieşire a vaporilor este mai îngust cu atât mai mult va frâna procesul de convecţie. In natură magma încălzeşte apa subterană cu care vine în contact iar datorită presiunii ridicate efecuate degreutatea coloanei de apă nu se atinge punctul de fierbere numai latemperaturi de peste 100° C apa se transformă în vapori (fierbe) şierupe formând o coloană înaltă de apă fierbinte. Straturile noi reci deapă freatică vor necesita din nou un anumit timp pentru a se încălzi iar procesul se repetă. In apa fierbinte a geysirelor sunt dizolvalte minerale care prin procesul de erupţie sunt aduse la suprafaţă. 

Pe lângă alte reusite ale marelui chimist se poate nota că ajunge profesor universitar în anul 1852, în Heidelberg. Acolo va ob?ine în laborator, cu ajutorul acidului azotic ?i a electrolizei, elemente pure precum cromul, magneziu, aluminiu, mangan, bariu, calciu?i litiu. In acelaşi an reuşeşte împreună cu Sir Henry Roscoe obţinerea gazului HCl (hidrogen clorurat care dizolvat în apă dă naştere acidului clorhidric).

Bunsen nu a fost niciodată căsătorit şi si-a dedicat aproape in totalitate timpul său pentru cercetările in chimie.

Sursa